zari albastre

ZĂRI ALB ASTRE

ZăriAlbAstre2014: „Ne plac ambalajele senzaționale“ de Cristina Danovski, clasa a IX-a F

ZăriAlbAstre2014: „Ne plac ambalajele senzaționale“ de Cristina Danovski, clasa a IX-a F

Redăm în cele ce urmează articolul scris de Cristina Danovski, clasa a IX-a F, publicat în numărul 1 din anul III al Revistei Zări Alb Astre pe care o puteți citi integral în Biblioteca Virtuală a revistei. 

„Pe stradă, în curtea şcolii, pe hol, în sălile de clasă, să nu mai spunem de cluburi sau alte locaţii extravagante (pe scurt, la tot pasul), întâlnim specimene şi fapte care atrag mulţimi de oameni. Indivizii se adună în jurul acelui ceva «de senzaţie»; trecătorii, curioşi, încearcă să afle ce se întâmplă şi pleacă în cele din urmă, nesatisfăcuţi de evenimentul dovedit a fi o banalitate. 

Oamenii sunt atraşi de ştiri, de întâmplări sau de alţi oameni ieşiţi din comun (cool!), dar care nu au absolut niciun impact asupra vieţii lor de zi cu zi. Senzaţionalismul, cultivat încă de pe timpurile romanilor în Acta Diurna (anunţurile oficiale prezentate public şi care stârneau entuziasmul în rândul celor needucaţi), care era folosit în Evul Mediu ca instrument pentru predarea lecţiilor de morală, ne influenţează vieţile şi astăzi şi poate fi observat peste tot în jurul nostru. De la ştirile «senzaţionale», de multe ori exagerate şi pompate cu emoţii pentru a creşte audienţa ori numărul de cumpărători, până la bârfele de la chioşc, de la cine, ce, cum şi unde este miss/ mister Y şi până la freza amuzantă a lui X- ulescu, fenomenul ne îneacă efectiv. Ne simţim copleşiţi de un torent de informaţii care nu au absolut nicio legatură cu interesele noastre şi cu ce este cu adevărat important în viaţă. 

Pe mine nu mă ajută cu nimic să ştiu că A s-a despărţit într-un mare fel de B sau că nu ştiu cine şi-a schimbat poşeta sau şi-a luat cel mai în vogă model de telefon ori o maşină de lux! Şi totuşi ştiu. De ce? Ce efect direct, semnificativ, de durată are asupra mea? Reacţiile consumatorilor de senzaţional sunt foarte diverse, de la extaz ori şoc, până la dezgust sau ironii adresate protagoniştilor de pe scena senzaţionalului. Aceste lucruri menite să facă vâlvă nu ne rămân în atenţie decât o scurtă perioadă de timp, succedându-se pe bandă rulantă. Dar atunci de ce suntem într-o continuă vânătoare de senzaţional? Subconşientul? Suntem oare dependenţi de senzaţionalism? Răspunsul îl poate găsi fiecare. Nu e greu. Unica cerinţă: acuitate vizuală şi auditivă şi capul pe umeri, nu suspendat în atmosferă. 

În general, în contexte «senzaţionale», se pot deosebi patru categorii de participanţi. În primul rând, cerşetorul de atenţie, cel care declanşează tot spectacolul ce va să vină, apoi viitoarea victimă, justiţiarii şi, bineînţeles, nelipsitul public. Un exemplu elocvent este o întâmplare la care am fost martoră. Mă aflam în curtea unei şcoli, alături de prietenele mele şi, deodată, au început să se audă ţipete, combinate cu râsete şi tot felul de strigături. Era… publicul. Pe asfalt zăcea cu faţa în jos un băiat plin de sânge, victima. Agitatorul, care îl împinsese pe celălalt copil peste margine, stătea cocoţat pe balcon, cu un rânjet ce emana mulţumire. A atras atenţia asupra sa, s-a făcut remarcat, deci scopul a fost atins. Despre săracul băiat cu nasul spart şi mâna ruptă, putem doar spune că a avut noroc nerupându-şi gâtul, iar despre domnii profesori, justiţiarii, că şi- au făcut treaba, alungându-i pe freneticii de pe margine, care nici măcar nu s-au obosit să-l ajute pe rănit şi cărora, se pare, le făcea plăcere show-ul la care asistaseră. 

Iată o împrejurare… senzaţională. Provocatorul, desigur, a ajuns bine acum. Este popular. Dacă nu îl bagă ceilalţi în seamă, iese singur în faţă, nu-i problemă. Din păcate, acest exemplar este doar unul dintre nenumăratele ca el sau ca cele aspirante la faimă şi like-uri ori followeri pe reţelele de socializare, doar una dintre «vedetele» senzaţionalismului bazat pe agresivitate, ipocrizie şi prostie. 

Cei care merită să se facă auziţi într-adevăr, cei care caută esenţa şi nu aparenţele alcătuiesc o comunitate restrânsă şi… plictisitoare, care se micşorează din ce în ce. Din nefericire, tot mai mulţi tineri vor să fie «populari», «senzaţionali», chiar cu preţul scandalului şi al ridicolului.“, de Cristina Danovski, clasa a IX-a F

Sursă foto: Revista Zări Alb Astre

Descarcă gratuit revista Zări Alb Astre, nr. 1, anul III, din Biblioteca Virtuală 

Citește și:

„Zări Alb Astre“, revista inaugurată în urmă cu 75 de ani ca un manifest al tinerei elite mirciste „după lunga furtună a omenirii“ 

Biblioteca Virtuală „Zări Alb Astre“

0 0 voturi
Article Rating
Abonează-te
Anunță-mă despre
0 Comments
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile

Cele mai recente articole

WordPress Cookie Plugin de la Real Cookie Banner