De aproape doi ani, un proiect al Consiliului Elevilor din Colegiul „Mircea” ne oferă posibilitatea de a interacționa cu profesioniștii care, „combinând pasiunea cu cariera” (acesta fiind și titlul proiectului), s-au afirmat în diverse domenii de activitate. Inițiativa s-a dovedit a fi utilă pentru elevii aflați în căutarea direcției profesionale celei mai potrivite cu aspirațiile și potențialul lor de reușită în viață. În aceste întâlniri nu numai că ni se prezintă informații aprofundate despre specificul domeniului respectiv, dar primim și răspunsuri lămuritoare la multele întrebări formulate de publicul mircist.
O activitate recentă a avut loc miercuri, 17 aprilie 2024, când, ca emisari ai „Zărilor Alb Astre”, ne-am instalat în Amfiteatrul „Coriolan” pentru a lua pulsul acestor evenimente. Invitatul momentului a fost arhitectul Dumitru Calotă, membru al Ordinului Arhitecților din România, care, întâmpinat de liceenii cu înclinații spre domeniul arhitecturii, a început cu o scurtă prezentare a profesiei, deschizând apoi un dialog animat cu elevii participanți. El s-a concentrat mai ales asupra următoarelor probleme, puse în discuție de public.
De ce să alegem arhitectura?
După cum era de așteptat, dl Dumitru Calotă ne-a reamintit că trebuie „să ne îndreptăm spre o carieră, oricare ar fi ea, care să ne facă plăcere”. Cu alte cuvinte, fiecare meserie are importanța ei și fiecare om are calea lui, așa că trebuie să căutăm un domeniu de care chiar suntem pasionați. Cel ce practică o profesie care nu îl pasionează își pierde o bună parte din viață și, chiar dacă dobândește competența necesară pentru a duce un trai bun din ea, nu va avea acele satisfacții care să-l împlinească.
Deci, de ce să alegem arhitectura? Din pasiune. În cazul în care ea lipsește, chiar dacă vom ajunge să avem o carieră reușită, marcată de proiecte excepționale, vom plăti cu prețul timpului nostru, pe care nu îl putem răscumpăra niciodată.
Poți intra la o facultate de arhitectură fără a face meditații?
Se pare că nu. Trebuie să ai aptitudini la desen, iar fără o bună pregătire în această direcție nu vei putea intra la o facultate de arhitectură. Invitatul a argumentat pe baza experienței personale: „Știam că sunt un bun desenator, dar chiar și atunci a trebuit să fac pregătire la desen”.
Ce presupune calitatea de student la o facultate de arhitectură?
S-a evidențiat insistent munca ce trebuie depusă pe parcursul studiilor universitare, efortul considerabil („La facultățile pe care le veți face, veți munci mult mai mult decât munciți acum!”) și continuu, dl Calotă atenționându-ne că rezultatele acesteia se vor vedea și vor fi apreciate abia după începerea practicării meseriei. Ca în orice alt domeniu, după terminarea facultății nu poți fi pe deplin pregătit pentru profesie, fiind nevoie de aprofundarea acesteia prin practică. Formarea unui bun arhitect nu încetează niciodată: „Va trebui să vă schimbați tot timpul și să învățați tot timpul.”.
Deși mulți dintre noi cred că arhitecții sunt niște artiști ai spațiului și formelor, invitatul ne-a contrazis reprezentările, punând lucrurile într-o altă ordine. Arhitectura nu este o profesie artistică, ci se bazează, mai degrabă, pe tehnicitate și legalitate, având, ce e drept, și o componentă creativă.
Cât privește traseul strict intituțional de urmat, după terminarea facultății trebuie realizat un stagiu de doi ani, iar abia după aceea se obțin atestatul și dreptul de semnătură în cadrul Ordinului Arhitecților din România.
Unde este mai bine să faci facultatea, în România sau în străinătate?
Dl Dumitru Calotă a evocat exemplul colegii săi mai tineri, care au intrat la facultatea din București și au profitat de programele „Erasmus”, plecând câte un an de zile în diferite țări din Europa pentru schimb de experiență. În acest context academic al parteneriatelor, se poate întâmpla să-ți fundamentezi cariera. Este cazul unuia dintre tinerii arhitecți români, care a fost atât de îndrăgit de un profesor de la Universitatea din Stuttgart, încât l-a angajat la unul dintre cele mai mari birouri de arhitectură din Europa. Majoritatea arhitecților preferă să lucreze, însă, în țară, deoarece „în România este mult de construit”, dar pentru această profesie este foarte important să vizităm și să vedem cu ochi de specialist marile orașe ale lumii.
Cum s-ar descrie arhitectura din România actuală?
Arhitectul Dumitru Calotă susține că trăim vremuri bulversante în domeniul arhitectural, statul retrăgându-se aproape complet din investiția în clădiri. Pentru că totul se bazează pe investitorul privat, care are în vedere în primul rând profitul și, deci, reducerea costului investiției și majorarea prețului de vânzare, „asta, pe plan social, este dezarmant și foarte dezamăgitor”. Cu regret, ne-a mărturisit că a ajuns să proiecteze locuințe colective cu spații interioare mai prost făcute decât în anii ’80. Un motiv pentru care tehnicile de construcție moderne, care în altă parte dau rezultate fabuloase, nu se aplică la noi este că România ar fi una dintre cele mai sărace țări din Europa, iar materialele pe care ele se bazează sunt scumpe și lucrările trebuie realizate de personal specializat.
Va putea inteligența artificială să-l înlocuiască pe arhitect?
Dl Dumitru Calotă este convins că inteligența artificială este doar un instrument, încă primitiv, și, chiar dacă în viitor va fi perfecționat, tot nu va putea înlocui o persoană în acest domeniu. Arhitectura implică adesea un grad mare de creativitate și intuiție umană. Deși A.I. poate genera modele bazate pe date și cerințe, este dificil să imite cu adevărat procesul creativ uman și viziunea artistică. De asemenea, arhitecții trebuie să lucreze îndeaproape cu clienții pentru a înțelege nevoile și dorințele lor și pentru a le transforma în designuri viabile. Abilitățile sociale și de comunicare sunt esențiale în interacțiune, iar inteligența artificială nu poate înlocui complet acest aspect al profesiei.
În lumina discuțiilor despre cariera în arhitectură, iese în evidență un adevăr fundamental: pasiunea și dedicarea sunt elementele-cheie pentru succesul în această profesie fascinantă. Arhitectura nu este doar despre proiectarea spațiilor, ci și despre înțelegerea profundă a nevoilor sociale, culturale și tehnice, alături de o continuă adaptare la schimbările din societate și tehnologie. În fiecare cuvânt rostit de arhitectul Dumitru Calotă a răsunat acest devotament, subliniind că alegerea unei cariere în arhitectură trebuie să fie alimentată de flacăra pasiunii, care luminează drumul spre excelență și satisfacție profesională. În plus, dialogul nostru a evidențiat importanța formării continue și a deschiderii către experiențe internaționale, pentru a înțelege și a contribui la diversitatea și complexitatea arhitecturii contemporane.
