Fie că ai auzit despre AI sub forma chat GPT-ului, fie că ai generat o imagine pe un program specializat, cu siguranță ai interacționat cu acesta măcar o dată. Și dacă te-ai întrebat cum funcționează AI-ul, care este influența sa asupra lumii noastre și asupra carierelor artiștilor sau cum a evoluat și va evolua el, voi încerca să-ți răspund. Iar dacă nu ți-ai pus încă aceste probleme, te încurajez să o faci, deoarece vorbim despre un subiect actual care va fi discutat mult de acum încolo și este necesar să cunoaștem posibilele influențe ale unei unelte atât de puternice.
Explicații tehnice
Manifestarea AI-ului în imagini, subiect pe care îl voi prezenta mai departe, este foarte răspândită. Poate că ai navigat pe Internet și ai văzut o imagine cu un șoricel la costum, spre exemplu. Însă lăbuțele șoricelului se contopesc cu fundalul într-un mod ciudat, are un deget lipsă sau forma sacoului său nu are sens. Poate că ai fost curios să vezi cum ar arăta un cățel pe Lună, așa că ai căutat pe Internet un site și ai scris aceste cuvinte pentru a genera o imagine sugestivă. Acestea sunt imaginile generate cu ajutorul AI-ului. (Imagini generate pe deepai.org)
Cum, mai exact, are loc acest proces de generare a imaginilor? Este interesant să vezi cum un program lipsit de creativitate sau de inteligență umană reușește să-ți pună pe tavă în câteva secunde o imagine ce reprezintă exact ceea ce ai cerut; evident, cu mici erori. Cum funcționează, așadar, algoritmii inteligenței artificiale care se ocupă cu generarea imaginilor? Pentru a putea genera imagini, programul are nevoie de o bază de date ce include imagini și descrieri pentru acestea. Spre exemplu, el va „învăța” să asocieze cuvântul scaun cu un obiect cu patru picioare și un spătar. Va vedea în ce context se află un scaun, lângă ce obiecte este întâlnit cel mai des și sub ce forme. Aceasta este partea simplă. Problemele apar atunci când ne referim la felul în care programul poate replica o imagine existentă sau, mai bine zis, o multitudine de imagini, într-un mod relativ unic.
O idee foarte răspândită, dar nu tocmai corectă, este aceea că programele AI copiază întru totul imaginile din bazele de date pe care le folosesc sau că formează un fel de colaj cu ajutorul acestora. În realitate, procesul este mult mai complicat. Pentru a genera imagini, programul trebuie mai întâi să analizeze baza de date primită, după cum am spus. Apoi, ia fiecare imagine individuală și o descompune în pixeli pentru a înțelege relația dintre acești pixeli; astfel va ști când un obiect este din sticlă și când este din lemn sau când este un scaun și când este o masă. Pentru a genera efectiv imaginile, are loc procesul de difuzie, în care există o imagine căreia i se adaugă treptat purici, apoi AI-ul trebuie să scoată puricii până ajunge din nou la o reprezentare clară. De aceea majoritatea imaginilor create cu AI vor fi stângace când vine vorba de detaliile fine.
După ce AI-ul este antrenat cu ajutorul acestui exercițiu de difuzie, el va putea să genereze imagini cu ajutorul unor simple cuvinte sau propoziții. Impresionant, nu? Ei bine, aici intervine prima problemă, prima discuție înflăcărată: discuția despre etică.
Așadar, etica
Una dintre primele întrebări care ne vin în mine când ne gândim la baza de date pe care o folosește AI-ul pentru a se antrena este aceea despre copyright, adică despre drepturile de autor. Imaginile folosite de AI-uri nu sunt pur și simplu selectate de un om oarecare; un astfel de program are nevoie de un număr enorm de referințe pentru a se antrena. Așa că AI-urile se folosesc de anumite baze de date, cum ar fi cele oferite de LAION (Large-scale Artificial Intelligence Open Network). LAION este o organizație ce are ca scop colectarea imaginilor însoțite de descrieri. Printre ele se numără și creațiile artistice care pot fi găsite pe Internet (spre exemplu pe Deviantart), indiferent dacă acestea sunt protejate de drepturile de autor sau nu, deoarece, în situația în care sunt protejate, LAION se folosește de link-uri pentru a aproviziona baza de date cu respectivele imagini și astfel nu încalcă propriu-zis nicio lege.
De asemenea, poate v-ați întrebat ce se întâmplă cu imaginile de pe Internet care au conținut problematic. Dacă acestea nu sunt selectate bucată cu bucată de un om, ci sunt adunate de o mașinărie, cum ne putem asigura că nu se strecoară în bazele de date imagini violente/ sexuale/ discriminatorii? Ei bine, nu putem. Deși există filtre, ele nu funcționează perfect.
Chiar la o trecere în revistă rapidă se profilează, deci, câteva probleme de etică. Cea a drepturilor de autor nu este deloc simplă, la momentul actual neexistând nicio lege care să clarifice folosirea anumitor imagini pentru a antrena AI-urile. Creațiile artiștilor alimentează bazele de date, deci automat sunt folosite abundent ca referință pentru programele de AI. Să adăugăm lipsa de control asupra conținuturilor problematice.
Dar, deși multă lume insistă că programele AI fură de la artiști, nu putem dovedi acest lucru, cel puțin nu tehnic. Dacă ne folosim de judecata noastră morală, putem constata însă că există elemente imorale în domeniul artei create cu AI. De aici voi porni cu următoarea temă ce merită atenție: pericolul pe care îl reprezintă AI-ul pentru artiști.
Este AI-ul periculos?
Îmi imaginez că ai auzit măcar o persoană protestând împotriva folosirii AI-ului, fie că te-a certat pentru că ai generat imagini stilizate pe Internet, fie că a comentat un afiș făcut de AI și expus pe peretele unei cafenele. Trebuie să recunosc, și eu tind să reacționez astfel când vine vorba despre AI, deoarece un lucru pe care mulți nu-l știu este că cei care sunt activi într-o direcție artistică se simt amenințați de rapida dezvoltare a AI-ului. De aceea consider că este necesar să informăm cât mai multă lume în legătură cu influențele acestor programe.
În primul rând, trebuie să înțelegem un lucru: artiștii fac bani prin artă. Aceasta este munca lor. Indiferent ce job ai, cu siguranță nu îți dorești să fii înlocuit de o mașinărie. Sună distopic. Însă, având în vedere cât de mult a evoluat AI-ul până acum, cât de ușor, ieftin și rapid este să-l folosești, începem să fim nevoiți să luăm această posibilitate în considerare.
Pentru a face o mică expunere a situației actuale, trebuie să revenim la problema bazelor de date. Dacă din baza de date, în urma unor instrucțiuni, AI-ul este pus să selecteze creațiile unui anumit artist, imaginile generate vor fi foarte asemănătoare cu cele folosite ca referință. Așadar, dacă zeci de oameni doresc să vadă cum ar arăta stilul unui artist activ în comunitate transpus în AI, nu au decât să genereze câteva imagini. Astfel, se produc în masă imagini foarte asemănătoare cu creațiile autentice ale artistului. Acest lucru poate avea un impact grav asupra surselor de venit ale respectivului artist: sutele de exemplare aproape identice vor scădea din unicitatea și impactul pe care-l avusese inițial creatorul. Căci, până la urmă, cine nu s-ar gândi: „de ce să plătesc un artist să-mi deseneze, când pot să obțin pe gratis un rezultat asemănător folosindu-mă de AI?”.
Din acest motiv se tem artiștii. AI-ul are, într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat, puterea de a fura joburi. Are puterea de a înrăutăți situația artiștilor activi și de a descuraja afirmarea de noi artiști. Arta necesită mult timp și efort; este demoralizant să vezi cum o mașinărie poate recrea produsul muncii tale în câteva secunde.
Însă există doar părți rele? Din fericire, nu. Nu putem controla direcția în care va merge folosirea AI-ului în artă, dar putem enumera câteva scenarii pozitive.
Cum ar putea revoluționa AI-ul arta?
Un lucru este clar; nu vom putea niciodată să oprim dezvoltarea AI-ului. AI-ul va continua să fie folosit în domeniul artei, fie că ne dorim acest lucru sau nu. Ce putem face, însă, este să informăm publicul în legătură cu ce înseamnă AI-ul, și să ne străduim, de asemenea, să-l folosim în avantajul nostru.
După cum am constatat, programele de AI sunt impresionante. Pot crea imagini frumoase, pot pune filtre peste imagini/ videoclipuri existente sau pot să creeze animații întregi. Deși la momentul actual acestea au elemente ce trădează prezența AI-ului, având în vedere rapiditatea cu care se îmbunătățesc programele este posibil ca în curând să vedem produse excepționale, lipsite de obișnuita stângăcie a AI-ului (acest lucru deja se întâmplă dacă vorbim despre generarea imaginilor stilizate).
Adoptând o perspectivă mai optimistă, trebuie să admitem, așadar, că AI-ul nu e o unealtă malefică ce va aduce distrugere în rândurile artiștilor, ci că, din contră, folosit etic îi poate ajuta nespus de mult pe creatorii de artă. Un exemplu este procesul prin care se creează o animație; este un proces dificil, ce necesită multă muncă, de cele mai multe ori fiecare frame fiind desenat individual. Cu ajutorul AI-ului, această muncă poate fi ușurată imens, fără a diminua expresivitatea artistică și mai ales fără a fura un loc de muncă.
De asemenea, arta AI ar putea deveni o categorie complet separată, fără a amenința arta tradițională. Într-o lume ideală, toți vom cădea de acord să fim onești și să anunțăm publicul dacă imaginea prezentată este desenată manual sau dacă a fost generată de un program specializat. Dacă aceste lucruri se vor și întâmpla, rămâne de văzut. Avem multe întrebări și puține răspunsuri, momentan.
În concluzie…
Dacă ești artist, ține minte să nu-ți introduci creațiile în bazele de date folosite de AI și continuă să ai încredere în abilitățile tale. Integritatea artistică va rămâne cel mai probabil intactă, măcar o vreme de acum în colo. Iar dacă nu ești artist, ține minte să-i tratezi pe artiști cu respect, recunoaște-le meritele și nu uita de frumusețea artei create de mâna unui om.
AI-ul nu va dispărea probabil din viețile noastre, așa că este necesar să avem o abordare corectă în legătură cu acesta. Informându-ne, facem un bine tuturor, deoarece putem decide cum să acționăm mai departe, acum că înțelegem mecanismele și consecințele. Încurajez pe toată lumea să rămână conectată la subiectul AI-ului, deoarece are o influență imensă, mai ales în domeniul artei.
(grafică de Irina Papacostea)
