zari albastre

ZĂRI ALB ASTRE

Olimpiada Internațională de Limba Engleză – o experiență culturală prin ochi de voluntar

Olimpiada Internațională de Limba Engleză – o experiență culturală prin ochi de voluntar

Între 1 și 8 septembrie, Constanța a găzduit a doua ediție a Olimpiadei Internaționale de Limba Engleză, la care au participat peste două sute de copii din cincisprezece țări: Armenia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Georgia, Germania, Grecia, Letonia, Luxemburg, Republica Moldova, Macedonia de Nord, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Turcia. România a avut opt reprezentanți din diferite orașe ale țării.

La desfășurarea acestui eveniment liceul nostru a contribuit cu elevi voluntari care au însoțit delegațiile în timpul activităților, au făcut poze și filmulețe. Ei au fost îndrumați de doamnele profesoare Arif Andaluzia, Crăciun Daniela și Radu Luminița care, în calitate de profesori voluntari, au ajutat la organizarea evenimentului.

Pentru noi, elevii voluntari, această olimpiadă a reprezentat oportunitatea rară de a împărtăși timp de o săptămână câte puțin din limba și gastronomia românească și de a-i familiariza pe participanți cu modul nostru de a trăi, cu locurile în care ne petrecem timpul și prin care trecem în fiecare zi: plaja „Modern”, liceul nostru, centrul vechi, Parcul Primăriei și chiar cu  nelipsitul CT BUS. A fost o ocazie să ne vedem viața prin ochii străinilor cu care ne-am împrietenit, să ne analizăm pe noi prin interacțiunile, glumele și discuțiile cu ei. Le-am pus întrebări, dornici să aflăm cum gândesc și câteva răspunsuri le vom reda de-a lungul articolului pentru a gusta și voi din experiența noastră.

De exemplu, având în vedere că mulți dintre noi vorbesc fluent… romgleza, eram curioși cum se manifestă fenomenul în alte limbi și care sunt părerile celor mai buni cunoscători ai limbii engleze în legătură cu acest subiect.

„Și noi ne combinăm limba cu engleza. În special tinerii, mai puțin cei în vârstă, și de aceea suntem mereu criticați. Pe de o parte, cred că este bine că oamenii știu engleză sau că vor să o învețe și să o vorbească, iar faptul că o integrează în limba maternă arată acest lucru. Dar pe de altă parte, acest fenomen este rău pentru că am impresia că pierdem câte puțin din esența limbii noastre… de exemplu, mi se întâmplă destul de des să uit cuvinte în portugheză și… știți și voi… nu e prea ok, mai ales că unora li se pare lipsit de respect.”, a declarat Leonor Da Costa Gomez din delegația Portugaliei.

„Sunt și avantaje și dezvantaje… totuși, cred că majoritatea înlocuirilor pe care le facem nu sunt necesare.”, ne-a răspuns Misoska Marija, reprezentantă a Macedoniei de Nord.

Revenind la desfășurarea olimpiadei, festivitatea de deschidere a avut loc luni, 2 septembrie, la Centrul Cultural „Jean Constantin”. La aceasta a participat și corul liceului nostru, care a intonat Imnul României. Diversitatea culturală a Dobrogei a fost surprinsă prin momentele artistice a patru ansambluri de dansuri populare: Quarasu (dansuri tătărești), Iholu (dansuri armânești), Fidanlar (dansuri turcești) și Plaiuri Dobrogene (dansuri românești).

Ansamblul de dansuri tradiționale tătărești Quarasu în timpul festivității de deschidere

În fiecare dintre următoarele trei zile participanții au susținut proba scrisă la Școala Gimnazială „Gheorghe Țițeica”, iar proba orală și prezentarea proiectului (deja pregătit) la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”, în funcție de nivelul de dificultate la care au fost înscriși (B1, B2 sau C1). Conform părerii generale, proba orală a fost cea mai stresantă din cauza emoțiilor copleșitoare care ar fi putut afecta discursul și crea blocaje.

În legătură cu evenimentul în sine, le-am întrebat pe două concurente din Republica Moldova cât de relevante mai sunt olimpiadele de engleză, de vreme ce toată lumea cunoaște azi destul de bine această limbă.

„Cred că, în zilele noastre, scopul principal al olimpiadelor este de a promova spiritul de competiție și de a-i selecta pe copiii pasionați, în acest caz, de învățarea limbii engleze.”, a răspuns Țigulea Evelina.

„Consider că aceste olimpiade ne oferă șansa de a ne îmbunătăți cunoștințele de limba engleză. De asemenea, putem pătrunde în profunzimile limbii, deoarece, chiar dacă pentru majoritatea oamenilor din lume engleza este a doua limbă, este cu totul diferit atunci când îți faci timp să vorbești cu alți oameni în această limbă, să te manifești și să înveți despre cultura ei. Olimpiadele ne mai oferă și oportunitatea de a ne întâni cu oameni din diferite locuri și de a învăța de la ei. Cred că este foarte important să înveți de la alții.”, a declarat Pruteanu Eugenia.

Am fost surprinși când am aflat că majoritatea olimpicilor nu intenționează să urmeze o carieră într-un domeniu lingvistic, ci într-unul științific și că engleza le va fi de folos doar pentru a studia în străinătate. Așadar, am insistat noi, care mai este rostul cunoașterii atât de profunde a acestei limbi?

„Fiecare limbă are nuanțele ei și nu cred că înțelegerea și cunoașterea lor complică lucrurile, ci, din contră, devine mai ușor pentru tine să exprimi ceea ce simți, să comunici așa cum ai face-o în limba maternă, dar cu oameni care nu o vorbesc.”, a opinat o concurentă.

Vizita participanților la Muzeul de Artă din Constanța

Din păcate, nu am avut prilejul să observăm delegațiile cuprinse de emoția competiției decât prin poze. Cel mai mult am interacționat cu ele în timpul activităților de după-amiază, după probe și după ce a fost servit prânzul la Colegiul Național Pedagogic „Constantin Brătescu”. Marți a avut loc vizita la Muzeul de Artă Populară. Miercuri, în prima parte a după-amiezii, fiecare grup și însoțitorii lui au ales fie să se plimbe pe plajă, pe strada Ștefan cel Mare, să viziteze liceul nostru (despre care s-a spus că seamănă cu Hogwarts!), fie să bea un suc sau să se dedice altor activități. În a doua parte a zilei, la Centrul Cultural „Jean Constantin”, a avut loc o prezentare a costumului nostru tradițional și a modului în care acesta reflectă mentalitatea românilor din trecut, relația lor cu natura și cu divinitatea. La final, ne-am îndulcit printr-o degustare de deserturi tradiționale specifice fiecărei țări reprezentate în concurs.

Vorbind despre cultură, ni s-au părut interesante discuțiile despre cele mai mari diferențe culturale pe care le-au observat participanții între România/ Constanța și țara sau orașul lor. Răspunsurile au fost cât se poate de diverse. Spaniolii ne-au spus că nu observă nicio diferență majoră, mai ales că seamănă și limbile și am fost foarte fericiți să auzim că georgienii s-au simțit ca acasă. Totuși, sunt și diferențe: „Din câte am observat, cei mai mulți oameni din Constanța s-au născut aici. Luxemburgul este mai… internațional; fiecare este de altundeva. De exemplu, eu trăiesc în Luxemburg, dar sunt din Italia, el trăiește în Luxemburg, dar e din Slovacia. Asta cred că este cea mai mare diferență.” Sau: „Cred că ce ne face similari este faptul că suntem relaxați, dar cred că oamenii de aici sunt mai puțin stricți ca bosniacii din punct de vedere religios.” Și: „Voi mergeți foarte mult pe jos!”; „Cred că traficul. În Turcia mașinile nu se opresc ca să lase pietonii să traverseze.”

Delegația Bulgariei

Delegația Armeniei

Cu acest prilej ne-am satisfăcut și o veche curiozitate: Cum sună limba română pentru străini?

„Pentru mine sună foarte latin, ca italiana vorbită cu accent rusesc.”

„Când am auzit-o prima oară, îmi suna ca o rusă mai delicată. Este fină ca o limbă latină, dar are ceva din duritatea limbilor slave, cred că «r»-urile.”

„Când eu vorbesc în italiană, prietenii mei români înțeleg aproape tot. Dar când ei vorbesc în română, eu nu înțeleg nimic.”

Delegația Luxemburgului

Joi, obiectivele principale vizitate au fost Muzeul de Artă și Moscheea Carol I. Apoi au avut loc jocuri pe plajă, organizate de voluntari ai organizației TEAM din Constanța. Vineri de dimineață concurenții și-au aflat rezultatele, urmând ca după-amiază să participe la un Treasure Hunt, care, din păcate, a fost oprit din cauza furtunii.

Zilele s-au scurs cu repeziciunea caracteristică momentelor frumoase. Într-o clipită era deja sâmbătă, ultima zi petrecută alături de delegații. De dimineață a avut loc premierea, tot la Centrul Cultural „Jean Constantin”. La proba individuală, România a obținut cinci medalii și trei mențiuni:

  • o medalie de aur la nivelul B2 (Leonard-Nicolas Gîţoi, Liceul Teoretic „Alexandru Ghica” Alexandria, Teleorman)
  • două medalii de argint (Ionuţ Moldovan, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” Cluj-Napoca – nivel C1 și Maria Avram, Colegiul Naţional de Informatică „Matei Basarab” Râmnicu Vâlcea – nivel B1)
  • două medalii de bronz (Daria-Ioana Nicodim, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri” Galaţi – nivel B2 și Victor-George Căciulan, Liceul Teoretic Internațional de Informatică, București –nivel C1)
  • trei mențiuni: două la nivelul C1 (Maria Saioc, Colegiul Naţional „Elena Cuza”, Craiova și Andrei Hreniuc, Colegiul Naţional „Vasile Lucaciu” Baia Mare) și una la nivelul B2 (Raisa Mădălina Coman, Colegiul Naţional „Mihail Kogălniceanu” Galaţi) 

De asemenea, la proba pe echipe, România a căștigat o medalie de aur la nivelul B2 cu grupul format din Leonard Gîţoi, Maria Avram, Raisa Coman și Daria Nicodim și o medalie de bronz la nivelul C1 cu echipa formată din Ionuţ Moldovan, Victor Căciulan, Maria Saioc și Andrei Hreniuc.

După-amiază, după festivitatea de premiere, am participat la un spectacol la Delfinariu, urmat de cina festivă și, odată cu acestea, a venit și momentul să ne luăm rămas bun.

Privind în urmă, cred că ce a rămas în noi după această săptămână sunt amintirile frumoase, recunoștința pentru ocazia de a participa la un astfel de eveniment, de a interacționa cu olimpici internațional, cu tineri din culturi diferite, uniți în orașul nostru de dorința de a pătrunde în profunzimile limbii engleze. Am rămas și cu convingerea că ar trebui să ne apreciem mai mult și să ne cunoaștem mai bine cultura, pentru că devine mai special să găsim lucruri care ne aduc împreună atunci când conștientizăm că suntem diferiți și ne cunoaștem diferențele. E o bucurie să creezi unitatea, păstrând diversitatea.

Citește și: Redescoperirea frumosului în Muzeul „Dinu și Sevasta Vintilă” din Topalu

5 1 vot
Article Rating
Abonează-te
Anunță-mă despre
0 Comments
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile

Cele mai recente articole

WordPress Cookie Plugin de la Real Cookie Banner