Noțiunea de interfețe creier-computer a fost o caracteristică a science fiction-ului de zeci de ani. Filmele și emisiunile TV, precum Black Mirror, The Matrix și Ghost in the Shell, ne-au familiarizat cu lumile futuriste în care oamenii interacționează fără probleme cu tehnologia prin intermediul implanturilor cerebrale. Aceste reprezentări oferă adesea un amestec de viziuni utopice și distopice, explorând atât beneficiile, cât și potențialele pericole ale acestei tehnologii.
Neuralink, compania de neurotehnologie de avangardă co-fondată de Elon Musk, a făcut istorie în ianuarie 2024, când a realizat primul său test uman asupra unui tânăr de 29 de ani diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică (SLA). Această boală degenerativă progresivă afectează neuronii motori din creier și măduva spinării, provocând slăbiciune musculară și, în cele din urmă, incapacitatea de a controla mișcările. Intervenția, constând în crearea unei interfețe creier-computer, a marcat un moment important, cu potențialul de a revoluționa tratamentul afecțiunilor neurologice.
În ianuarie 2024, Noland Arbaugh a devenit prima persoană care a suferit o intervenție chirurgicală pentru fixarea implantului cerebral Neuralink. Procedura a avut loc într-o unitate medicală de înaltă tehnologie din California, o echipă de neurochirurgi de top de la Neuralink conducând operația. Un mic implant de dimensiunea unei monede, cunoscut sub numele de „The Link” (‘Legătura’), a fost inserat în creierul lui Noland, vizând în mod specific cortexul motor, care controlează mișcarea și comunicarea.
Dispozitivul conține 1.024 de micro-electrozi capabili atât să înregistreze activitatea cerebrală, cât și să stimuleze anumite regiuni neuronale, aceștia fiind proiectați să interacționeze cu neuronii prin citirea semnalelor lor electrice, cu scopul transformării acestora în comenzi digitale. Electrozii sunt mai subțiri decât firul de păr uman, iar plasarea lor permite transmiterea semnalelor neuronale către o interfață computerizată.
Operația a durat aproximativ șase ore, iar Arbaugh a rămas conștient în anumite etape ale procedurii, oferind feedback în timp real echipei medicale. Obiectivul principal a fost acela de a-i reda lui Noland în special capacitatea de a opera dispozitive digitale doar prin gândurile sale, în contextul în care SLA îi limitase grav controlul mușchilor corpului. E util de știut că subiectul, Noland Arbaugh, a devenit eligibil pentru această procedură ca urmare a faptului că, în ciuda degradării fizice cauzate de boală, activitatea lui cognitivă rămăsese nealterată, ceea ce permitea urmărirea eficienței tehnologiei aplicate.
Procedura introducerii implantului Neuralink a necesitat precizia unei asistențe robotice pentru a implanta electrozii exact în regiunile neuronale corespunzătoare, fără a deteriora țesuturile înconjurătoare. Prin conectarea acestor electrozi la o interfață computerizată, neurocipul poate citi semnalele cerebrale ale lui Noland atunci când acesta se gândește să se miște sau să interacționeze cu dispozitivele. Aceste date sunt apoi transmise către un computer sau un smartphone, permițându-i să controleze dispozitivele doar prin intermediul gândurilor sale.
Medicii au monitorizat atent recuperarea pacientului și funcționalitatea cipului, observând traducerea cu succes a semnalelor cerebrale în comenzi digitale. Deși progresul său a fost gradual, Noland a demonstrat îmbunătățiri remarcabile într-un timp relativ scurt, recâștigând un nivel de independență pe care nu-l mai avusese de ani de zile.
Astfel, tânărul a ajuns la o autonomie sporită, constând în capacitatea de a îndeplini sarcini, precum navigarea pe internet, redactarea de emailuri și trimiterea de mesaje prin control mental, și la un angajament mental îmbunătățit, rutina sa zilnică incluzând chiar și explorarea aplicațiilor de învățare a limbilor străine, prin facilitarea unei învățări accelerate. Noland poate să se angajeze mental în lecții, exerciții de vocabular și gramatică, procesând informația mult mai rapid decât ar face-o prin metode tradiționale de studiu. Cipul oferă feedback în timp real, consolidând căile neuronale legate de memorie și procesarea limbajului.
Cu toată explozia de bucurie ce a însoțit succesul intervenției și observațiile făcute, una dintre preocupările principale rămâne riscul crescut de complicații, derivate din infecțiile care pot surveni, degradarea electrozilor sau defecțiunile mecanice. Acestora li se adaugă îngrijorările pentru sănătatea mintală a pacientului și, nu în ultimul rând, pentru confidențialitatea datelor, ce ar putea fi utilizate abuziv de terțe persoane.
Este neîndoielnic faptul că lupta pentru aplicarea unei idei revoluționare cum este implantul Neuralink duce la înlăturarea, pe rând, a fiecărei temeri și, în final, la atingerea scopului în varianta sa optimă, astfel încât răspunsul lui Noland Arbaugh – „Acum pot face toate aceste lucruri doar gândindu-mă la ele” – să cunoască generalizarea.
Aventura lui Noland Arbaugh ca prim om care a primit un implant Neuralink este cu adevărat revoluționară. Tehnologia i-a permis să recâștige controlul asupra dispozitivelor digitale, să învețe limbi noi și să își îmbunătățească spectaculos calitatea vieții, în ciuda efectelor debilitante ale SLA. Experiența sa subliniază, de asemenea, potențialul interfețelor creier-computer de a înlocui tratamentele medicale actuale și de a îmbunătăți cogniția.
Viziunea lui Elon Musk pentru Neuralink este îndrăzneață și orientată spre viitor, având ca scop revoluționarea nu doar a medicinei, ci a condiției umane în sine. Pe măsură ce Neuralink continuă să se dezvolte, succesul său cu Noland Arbaugh va reprezenta un prim pas inspirator, dar drumul de parcurs este încă lung, cu provocări semnificative de depășit.
Citește și: Olimpiada Internațională de Limba Engleză – o experiență culturală prin ochi de voluntar
