Există o idee preconcepută despre cele mai durabile și fascinante, din punctul meu de vedere, microorganisme care au existat și vor exista vreodată pe planeta noastră: bacteriile. Ele ne apar ca fiind un rău de care trebuie să scăpăm neapărat dacă vrem să fim sănătoși. Încă din copilărie, adulții din jurul nostru ne învață să ne protejăm de „răufăcătoarele bacterii” care se țin după noi tot timpul, încercând să ne îmbolnăvească. Ultimii ani ne-au transformat în apologeții mediului aseptic. Ne dorim ca totul să fie perfect curat, fără contaminări, astfel că, pentru a elimina orice risc de îmbolnăvire, s-a creat o enormă industrie a dezinfectanților. Bacteriile sunt, în concepția comună, principalul responsabil pentru suferințele noastre fizice.
Chiar așa să fie? Ce știm, de fapt, despre bacterii?
Să recapitulăm. Bacteriile sunt microorganisme unicelulare ce aparțin regnului „Monera” și prezintă anumite trăsături specifice, precum lipsa diferențierii nucleului (nucleul nu are o membrană specială care să îl separe de restul celulei), absența organitelor celulare și, în general, o organizare simplă și primitivă, în comparație cu celelalte organisme vii. De asemenea, acestea trăiesc ABSOLUT PESTE TOT, de la sol, pietre, gheață arctică, la tegumentul animalelor, având un rol extraordinar în menținerea echilibrului vieții sub orice formă s-ar găsi ea. Regnul „Monera” reunește o multitudine de organisme cu aceleași trăsături structurale, dar care diferă prin mici particularități funcționale. De aceea, bacteriile reprezintă cea mai diversificată și, totuși, unitară categorie de organisme.
Ce le face atât de speciale? Păi, magia acestor organisme vine chiar din simplitatea structurii și funcției lor, care atrage după sine și o nevoie minimală de condiții necesare supraviețuirii. Au nevoie doar de apă și de orice tip de hrană, de la cele mai variate substanțe organice, precum plasticul, la substanțe anorganice, precum H2S. Spațiu vor avea oricum, ținând cont de cât de mici sunt, iar temperaturile extreme nu le deranjează deloc.
Deși majoritatea dintre noi le asociază cu declanșatorii anumitor boli, puține sunt speciile patologice de bacterii, în comparație cu numărul celor care fac să funcționeze lumea din jur. Spre exemplu, se estimează că în organismul uman numărul bacteriilor îl depășește pe cel al celulelor umane de aproximativ 10 ori. Funcțiile lor sunt studiate încă de la fondarea bacteriologiei ca știință; cu toate acestea, nu este pe deplin clară influența lor asupra metabolismului uman. Știm că ele joacă un rol important, variind de la o cavitate a corpului la alta: cele din limfă și sânge asigura menținerea valorilor constante ale acestor umori și susțin imunitatea, bacteriile din cavitatea bucală, care sunt și cele mai numeroase, asigură un Ph constant, ca și cele din intestinul subțire și gros. Studiile recente arată că există o corelație foarte importantă între diferite maladii și metabolismul bacteriilor cu care ne împărțim trupul. De exemplu, în cavitatea bucală se află mai multe bacterii ce mențin echilibrul microbiomului oral (ecosistemului gurii). Acestea contribuie la digestie, protejând împotriva anumitor infecții. Totuși, în momentul în care apar dezechilibre la nivelul acestui ecosistem, bacteriile pot contribui la dezvoltarea diverselor afecțiuni, atât în cavitatea bucală, unde pot influența dezvoltarea cariilor, cât și în tractul respirator, unde, în lipsa unor bacterii protectoare la nivelul gurii, se pot dezvolta infecții.
Deși sunt obiectul permanet al cercetării, bacteriile rămân un mare mister științific. În evoluția lumii vii, apariția celulei EUCARIOTE (din greacă eu – ‘adevărat’, caryon – ‘nucleu’), cu nucleul învelit într-o membrană, reprezintă un salt evolutiv incredibil de la simpla organizare a celulei PROCARIOTE (din greacă: pro – ‘înainte’, caryon – ‘nucleu’), în care materialul genetic plutește în interiorul celulei. Încă nu este cunoscut fundamentul științific al acestui salt, nici mecanismele prin care a avut loc, dar cert este că el a jucat un rol foarte important în dezvoltarea lumii vii.
Pe de altă parte, pe lângă intervenția pe care o au în menținerea echilibrului biochimic, bacteriile stau și la baza a două procese fundamentale și complementare, importante atât din punct de vedere științific, cât și pentru societate: FOTOSINTEZA și RESPIRAȚIA. Fără fotosinteză nu ar fi posibile unele industrii de care depinde civilizația actuală, cum sunt industria agricolă și cea silvică. În interiorul tuturor celulelor din plante, există organite celulare numite cloroplaste care, cu ajutorul pigmenților verzi, produc substanțe organice, în principal glucide, ce sunt generate doar de plante, pornind de la apă și dioxid de carbon. Astfel îi sunt furnizate omenirii hrană și materie primă pentru diverse domenii de activitate.
În opoziție cu fotosinteza este respirația, realizată de mitocondrii. Aceste organite celulare existente în toată lumea vie au un rol foarte important la nivelul organismului, rol ce constă în furnizarea energiei necesare tuturor proceselor celulare, pornind de la substanțe organice. Sediile acestor două procese complementare au o structură complexă, foarte asemănătoare cu cea a unei bacterii obișnuite. Bazându-se pe această asemănare, cercetătorii au elaborat teorii conform cărora bacteriile capabile de desfășurarea acestor două procese au realizat simbioze (relații în care două organisme formează unul nou, cu scopul de a se ajuta reciproc) cu alte celule eucariote, transformându-se astfel în cloroplaste și în mitocondrii. Însă modul de formare a acestor organite rămâne încă o enigmă pentru cercetători!
Așadar, fie că vrem sau nu, ne place sau nu, bacteriile fac parte din viața noastră, uneori fiindu-ne la fel de necesare precum apa sau oxigenul. Lumea vie ne dezvăluie mereu câte ceva miraculos în fiecare organism, iar pentru noi, cei pasionați de cercetare, important este să avem instrumentele necesare să le observăm și să le înțelegem.
