In memoriam Mircea Țuglea - Revista Zări Alb Astre

Mircea Țuglea (1974-2017), profesor, poet, prozator, publicist și critic literar român, membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala București, specialist în opera lui Paul Celan, a coordonat revista „Zări Alb Astre“ între anii 2004 – 2006.

Rămâne una dintre personalitățile marcante din Dobrogea, promotor a unor proiecte culturale inedite. A reinventat revista „Zări Alb Astre“, i-a „găsit“ numele și i-a insuflat un nou „aer“. Îi suntem recunoscători pentru incontestabila moștenire literară și pentru gândurile pe care și astăzi ni le transmite dincolo de zările alb astre prin textele pe care le-a scris, de altfel la unison cu gândurile actualei generații de redactori „Zări Alb Astre“.

14 aprilie 1974 – s-a născut în Tecuci, Galați

1992 – absolvă studiile liceale ale Liceului „George Călinescu“ Constanța

1992 – 1996 – urmează studii universitare în cadrul Facultății de Litere, Universitatea Ovidius Constanţa

1993 – se numără printre membrii fondatori ai Cenaclului de Marți, coordonat de criticul literar Marin Mincu

1996 – debutează cu volumul „Proezia“

1996 – volumul „Proezia“ a fost distins, la Satu Mare, cu premiul revistei „Poesis“

1996 – 1998 – bursier Herder, urmează cursuri de germanistică şi literatură comparată la Universitatea din Viena, Austria

1998 – 1999 – urmează studii masterale în cadrul Facultății de Litere, Universitatea Ovidius Constanţa

1998 – 2000 – colaborator cu rubrică permanentă în revista Contemporanul (ISSN 1220-9864)

1999 – 2003 – redactor-şef al Suplimentului de Marţi al ziarului Observator de Constanţa

1999 – 2007 – profesor de limba şi literatura română, la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“ Constanţa

1999 – fondează Asociația Arte & Litere ASALT și revista virtuală același nume

1999 – 2003 – membru în colegiul de redacţie al revistei Paradigma (ISSN 1221-88-39)

2003 – 2006 – redactor-şef al Revistei de Marţi (ISSN 1584-1715)

2006 – este distins cu Premiul pentru proză Quintessenz, (Grenzüberschreitung / Trecerea frontierei), acordat de Fundația Alfred Toepfer din Hamburg și primește o bursă de creație oferită de fundația Janineum din Viena

2007 – devine doctor în litere al Universității din București cu o teză consacrată lui Paul Celan, „Reactualizarea sensului. Paul Celan si avangarda românească“

2007 – este distins cu Premiul pentru critică literară acordat de Revista TOMIS din Constanța, Colocviile Tomitane

2011 – 2013 – continuă să-l studieze pe Paul Celan, și devine cercetător în cadrul Academiei Române, conferindu-i-se o bursă de studiu la Florența

2015 – 2017 – lector de limbă română în cadrul Universităţii Anghel Kanchev, Ruse, filiala Silistra, Bulgaria

2016 – 2017 – lector de limbă română în cadrul Universităţii Ovidius din Constanța

2013 – după doi ani de cercetare, în 2013, publică volumul „Lirica lui Paul Celan și gândirea contemporană“ sub îngrijirea Academiei Române

2016 – a beneficiat de o rezidenţă de creaţie FILIT, la Ipoteşti, sursă de inspirație pentru romanul „Grazia“.

19 august 2017 – se stinge din viață fulgerător în valurile Mării Negre în Constanța,

2017 – apare postum, la Editura Polirom în colecția Ego, romanul Grazia

Volume de studii

Reactualizarea sensului. Paul Celan si avangarda românească, editura Pontica, 2007, ISBN 978-973-77-20-20-7

Lirica lui Paul Celan si gândirea contemporană, sub îngrijirea Academiei Române, editura MNLR (Muzeului Naţional al Literaturii Române), 2013, ISBN 978-973-167-194-0

Literarsură. Scurtă istorie a chinului, editura Universitară, Bucureşti, 2015 (în curs de apariţie), ISBN 978-606-28-0318-6

Volume colective

Contributor: Poezia română actuală 2, antologie comentată de Marin Mincu, editura Pontica, 1999, ISBN 973-9224-229

Contributor: Canon şi canonizare, editată de Marin Mincu, Pontica, 2003, ISBN 973-9224-87-3

Contributor: Colocviul tinerilor scriitori, editura Convorbiri literare, Iaşi, 2008, ISBN 978-973-1796-02-4

Postfeţe apărute înstrăinătate (Italia)

Postfaţă: Il post-ilusionismo di Cioran [Post-iluzionismul lui Cioran], tradusă în italiană de Irma Carranante, in Lettere E.M. Cioran – Marin Mincu (Corespondenţă E.M. Cioran – Marin Mincu), Mimesis Edizioni,Milano, 2013, ISBN 978-88-5751-997-5

Postfaţă: Dalla “dolorosa rima” a “Il tango della morte” [De la “rima dureroasă” la “Tangoul morţii”], Petre Solomon, La dimensione romena, Mimesis Edizioni, Milano, 2015, ISBN 978-88-5752-623-2

Cărţi de poezie

Proezia, editura Pontica,1996

mircea ţuglea, editura Pontica, 2001

Jivina, divina, 2015, editura Agol, Bucureşti, ISBN978-606-92631-8-1

Antologii de poezie

Starea de plasmă , editura Pontica, 1997

Poezia română actuală 1, editura Pontica, 1998

Gefährliche Serpentinen. Rumänische Lyrik der Gegenwart. Ergänzungen (Serpentine periculoase. Lirica românească contemporană. Completări), editată de Dieter Schlesak, Druckhaus Galrev Berlin, 1998

Editor al antologiei EroTICA 1, editurile Asalt/American ResearchPress, 2001Editor al antologiei EroTICA 2, editurile Asalt/Observator, 2002

Generaţia 2000, editura Pontica, 2003, ISBN 973-9224-98-9 pagini_literare.ro, Forumul European al Revistelor de Cultură, 2007

Maratonul european de poezie, Sibiu – Capitala Europeană a Culturii 2007

Studii de critică literară

Peste 200 de articole şi studii apărute în reviste precum Vatra, Poesis, Tomis, Paradigma, Convorbiri literare, Monitorul, Respiro,Amphion, Suplimentul de Marţi, Revista de Marţi, Contemporanul,Timpul, Viaţa românească, Transilvania, Insula Europea (Italia) etc.

Selecţia celor mai importante studii, în ordinea inversă a apariţiei:

Paul Celan – Cristalul răsuflării (Atemkristall), în revista Contemporanul, octombrie 2015, ISSN 1220-9864.

Cine sunt eu şi cine eşti tu? Un scurt comentariu al scurtului comentariu al lui Hans-Georg Gadamer asupra poeziei lui Celan, în revista Contemporanul, septembrie 2015, ISSN 1220-9864.

La ţigănci, o epifanie inversă în Bucureşti, revista Paradigma, nr. 2/2015, anterior susţinută în cadrul conferinţei organizate de Society for Romanian Studies, Bucureşti, iunie 2015, ISSN 1221-88-39

Paul Celan şi Gherasim Luca. Lecturi psihanalitice, Anuarul Universităţii Anghel Kanchev, Ruse, filiala Silistra, Bulgaria, iunie 2015, anterior susţinută în cadrul colocviului de la aceeaşi universitate, din martie 2015

Două loturi sau către subiectul liber, revista Paradigma, nr. 1/2015, ISSN 1221-88-39

“Piloţi ai vidului” – Paul Celan şi Nichita Stănescu, în revista Poesi Internaţional, (nr. 2/2015) iniţial apărută în versiunea italiană (ISSN 2068-70-60), tradusă de Irma Carranante, în revista bilingvă Orizzonti culturali italo-romeni. Link: http://www.orizonturiculturale.ro/it_studi_Mircea-Tuglea.html

A sad country full of humor, interviu luat de John Feffer, director al Foreign Policy in Focus, Washington, apărut în 2014 în The Huffington Post. Link : http://www.huffingtonpost.com/john-feffer/romania-a-sad-country-ful_b_6008524.html

Eşecul şi mărturisirea. Curs ţinut la Napoli, in 2012, Paradigma, 1/2013, iunie 2013, ISSN 1221-88-39

Making of ”I” with ”You”. Celan’s Poetry and Gadamer’s Hermeneutics, în revista Transilvania, 3/2013, pp. 89-92, revistă indexată în baza de date SCOPUS la poziţia 25417, ISSN 02550539. Link: http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2013/doc_download/64-numrul-32013.html

Un poem al lui Heidegger. Cuvânt înainte la Todtnauberg, de Paul Celan în revista Transilvania, 1/2013, pp. 37-45, revistă indexată în baza de date SCOPUS la poziţia 25417, ISSN 02550539. Link: http://www.revistatransilvania.ro/nou/ro/anul-editorial-2013/doc_download/62–numrul-12013.html

Intervista Giovanni Rotiroti – Mircea Tuglea (Interviiu Giovanni Rotiroti – Mircea Tuglea), Insula Europea, 2012. Link: http://insulaeuropea.eu/leinterviste/interviste/rotiroti_tuglea.html

Lecturi ale lui Jacques Derrrida. Schibboleth, în revista Paradigma, nr. 3-4/2011, ISSN 1221-88-39

E.M. Cioran: Trei feluri în care mai poţi fi român , în revista Vatra, nr. 7- 8/2004, ISSN 1220-6334

Happening cu Nichita Stănescu, în revista Paradigma, nr. 1-2/2004, ISSN 1221-88-39

Paul Celan: Despre “visul despre vis”, în revista Paradigma, nr. 3- 4/2003, ISSN 1221-88-39

O nouă generaţie literară: liziera serii , în revista Paradigma, nr. 1- 2/2003, ISSN 1221-88-39

Mario Luzi: Motanul prin flori, în revista Paradigma, nr. 2/2002, ISSN 1221-88-39

Sânul gonflat al lui Heliade, în revista Paradigma, nr. 1/2002, ISSN 1221-88-39

Canonul: dincolo de apocalipsă, în revista Paradigma, nr. 2/2001, ISSN 1221-88-39

Cristian Popescu: Visul de cristal, în revista Paradigma, nr. 1/2001, ISSN 1221-88-39

Postmodernismul. Partea a doua, în revista Vatra, 2/1996, ISSN 1220-6334

Proza lui Mircea Cărtarescu, în revista Vatra, 6/1999, ISSN 1220-6334

Conferinţe internaţionale

Janineum Foundation, Vienna, 1998: A retrospective history of Romanian Literature [O istorie retrospectivă a literaturii române]

Contributor la simpozionul Paul Celan: Creaţie şi destin, Chişinău (Republica Moldova) – Cernăuţi (Ucraina), 2008

Participant la simpozionul Centru şi marginalizare în cultura europeană, Academia Română, 2011

Time of Heart (Celan) and Weak Thought (Vattimo) [Timpul inimii (Celan) şi gândirea slabă (Vattimo)], Gut-Siggen, Hamburg, 2011

Participant la simpozionul Diplomaţie culturală – cultură a dialogului, Academia Română, 2011

Naufragiul aerian al lui Paul Celan, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Societatea de Germanistică din România, 2012

Rana la Gherasim Luca, ICARE (Institutul de Cercetare a Avangardei Româneşti şi Europene), Bucureşti, 2013

Paul Celan şi Gherasim Luca. Lecturi psihanalitice, susţinută în cadrul colocviului organizat în cadrul Universităţii Anghel Kanchev, Ruse, filiala Silistra, Bulgaria, martie 2015

La ţigănci, o epifanie inversă în Bucureşti, susţinută în cadrul conferinţei organizate de Society for Romanian Studies, Bucureşti, iunie 2015

Redăm în rândurile ce urmează articolul publicat în revista „Zări Alb Astre“, nr. 1, 2006, de Mircea Țuglea, coordonator al revistei „Zări Alb Astre“ între anii 2004-2006, despre care puteți citi AICI.

„N-am crezut, atunci când am preluat această revistă şi am inițiat cercul de jurnalism, că vor apărea atât de repede (şi asemenea) rezultate. La drept vorbind, după cum se mişcă lucrurile în țărişoara noastră (care se apropie, cu ai săi cincisprezece ani de tranziție, de fatidicul termen brucanian), era şi greu de bănuit că, în câteva luni, va reuşi să scoată cineva o revistă 100 % nouă. Şi mai ales una „școlară“, cunoscute fiind limitările pe care le implică acest gen de publicistică. Oricum am lua-o, prima (şi cea mai importantă) miză a unei astfel de reviste este tocmai de a nu fi şcolară, ci mai mult decât atât o revistă de cultură, eventual, şi în orice caz una de atitudine. De aceea, am crezut necesar ca în această serie (şi mai) nouă a revistei, după ce deja îi „coafasem“ numele impus prin tradiție (transformîndu-l în Zări Alb Astre), să îi individualizăm formatul, printr-o concepție unitară şi de ce nu? – elegantă, într-o suită de numere supraintitulate cele mai, altfel de, dincolo de, mai mult decât, atât de, şi în fine 110 Zări Alb Astre. Îmi pare, fără glumă, că simplul fapt că au simțit că pot scrie liber, respectând totuşi rigorile formatului ales, fără alte considerente decât cele minim estetice, i-a făcut pe tinerii membri ai redacției (o redacție din ce în ce mai mare, cum s-a văzut) să-și conştientizeze această libertate și să o afirme, uneori chiar taios – dovadă stau polemicile din numerele revistei. De asemenea, frecventarea discursului poetic de ultimă oră, inclusiv prin discuțiile asupra generației 2000, a născut câteva individualități literare pe care le-am semnalat cu bucurie (dar şi cu rezervele de rigoare), mai întâi în paginile (virtuale ale) Revistei de Marți, apoi în cele alb astre. Sunt și alții care încep să se dezmeticească din canoanele literaturii „frumoase“ şi să scrie viu, autentic la rândul lor vor fi semnalați, atunci când chiar vor trăi în textele lor. Este aproape sigur că de aici vor ieşi scriitori dacă unul sau mai mulți, dacă unul însemnat sau câțiva de duzină, asta nu putem şti acum. Însă am avut nu numai literatură de calitate în ultimele numere ale revistei, ci şi critică: e vorba de doi-trei cronicari literari (sau de film) care ar putea scrie fără probleme pentru revistele de profil în fapt, unul dintre ei lucrează deja pentru o astfel de revistă. În fine, e îmbucurătoare atenția cu care au fost tratate evenimentele culturale (dar nu numai) ale oraşului, ba chiar cele de nivel național. S-a vorbit, în ultimele trei numere, despre târguri de carte, cenacluri, cafenele, concerte, dar şi despre întâmplări simple, din cotidianul imediat. Toate acestea indică existenţa unui ochi critic, care scrutează atent forfota ameţitoare a realității, cu alte cuvinte existența unei atitudini – ceea ce confirmă, repet, miza profundă a demersului nostru publicistic. Fiindcă aceşti adolescenți liceeni pe care, foarte adesea, îi tratăm (noi, mai adulții) condescendent, vor deveni în numai câțiva ani doctori, ingineri, jurnalişti, poate chiar oameni politici (sau cel puțin votanți) şi – de ce nu? scriitori (cum este cazul poetului suprarealist Virgil Teodorescu, absolvent al Liceului Mircea, căruia i-am publicat în primul număr o cvasi-inedită, apărută iniţial în anuarul liceului, în 1927). Oricum (şi indiferent ce vor deveni ei) adolescenții astia de care vorbeam, care ni se par nouă că umblă, vorba lui Nichita, numai „pe mare“, au de pe acum optiuni foarte clare, nu numai materiale sau politice, ci chiar culturale şi, am putea spune în câteva cazuri, existențiale. Îmi este evident că, spre deosebire de generațiile mai vechi, tinerii astia știu ce vor (deși, ca să mai parafrazam, încă nu stiu ce pot). Printre altele, tocmai acesta este motivul pentru care, din nefericire, foarte mulți (și dintre cei mai dezgheţati) părăsesc România. Pentru ei nu mai este timp de compromisuri, eschive sau politeturi, lor nu li se mai poate spune că negrul e alb şi că acum nu este momentul. Si, personal, eu ma simt solidar cu această să-i zicem „stare“ sau „atitudine“? Nu are, totuşi rost să vorbim de atitudine atunci când ea nu este constientizată. Ca să ne dăm câ stim şi literatura, Ion al lui Rebreanu nu are atitudine, pe când Moromete da. Cred că rostul unei astfel de reviste, „școlare“ sau nu (în definitiv, rostul oricărei publicații), este tocmai de a trezi această conștiință, prin exercițiul de reflecție pe care-l presupune actul scris, ori cititul, şi nu cel de-a ne adormi mintea într-un zapping nesfargit printre filme proaste sau articole mediocre. A face din aceşti tineri, încă somnolenti, niște oameni atenți la realitate şi implicați în ea, a face, cu alte cuvinte, oaia să vorbească și omul să caște ochii, este chiar miza profundă a cursului de jurnalism şi a revistei alb astre.“

Sursă foto: Arhiva personală Camelia-Adriana Țuglea

Citește și:

In memoriam Mircea Țuglea 1974-2017