Variațiuni pe aceeași temă - Revista Zări Alb Astre

Cu siguranță această întrebare apare tot mai des în ultimii ani în spațiul public. Deși cunoaștem cele mai simple metode pentru a realiza acest deziderat, modul în care sunt puse ele în aplicare este ceea ce contează cel mai mult. Culturalizarea tinerilor reprezintă o parte importantă a vieții acestora. Scopul unui asemenea demers este nobil: existența unor generații educate, cu o gândire dezvoltată.

Ne aflăm în epoca tehnologiei, deci tehnologia este cea mai simplă și sigură metodă de a ajunge la sufletul și la cugetul generațiilor tinere. Crearea și promovarea unor jocuri interactive care presupun cunoștințe de istorie, geografie, literatură, de exemplu, ce le permite tinerilor atât să învețe, cât să se și distreze cu prietenii, reprezintă o cale ușoară de a-i ajuta să se culturalizeze. Complexitatea jocurilor este o parte importantă din acest proces, astfel jucătorii nu se vor plictisi prea repede.

În zilele noastre, generația tânără trebuie impulsionată, mai mult sau mai puțin, pentru a lua parte la experiențe noi, de exemplu, participarea la ateliere de creație, activități interactive și de voluntariat, sportive, vizite virtuale la muzee etc. Din păcate, comoditatea și dezinteresul au făcut ca muzeele să aibă din ce în ce mai puțini vizitatori tineri. Acestea sunt centre culturale prin excelență, de unde pot fi preluate cât mai multe informații, punându-i astfel în situația de a face conexiuni între domenii și culturi diferite. Promovarea vizitelor virtuale în cadrul oricărui muzeu de pe glob ar aduce un beneficiu nu doar tinerilor, ci și muzeelor din întreaga lume. Aceasta poate fi realizată mult mai ușor decât pare, prin intermediul rețelelor sociale – modul preferat al tinerilor de a-și petrece timpul.

Lectura cărților n-ar trebui să fie simțită ca o corvoadă, și totuși aceasta este o realitate cu care se confruntă societatea actuală. De ce nu se mai citește? Există o avalanșă de răspunsuri…

Ar trebui ca o carte să fie o distracție pentru după-amiază.

Poate că mulți dintre cititori clasifică cărțile în proaste dacă nu sunt vesele și lesne de citit și bune dacă răspund așteptărilor. Să nu uităm însă că literatura necesită pregătire, finețe și creează emoții complicate. Parcurgerea unei cărți, fie că e tipărită, fie că e în format electronic sau e un audiobook, este un câștig.

Nu mi-am propus să ofer toate răspunsurile posibile la o asemenea întrebare care frământă societatea contemporană, nici n-aș putea s-o fac din varii mo- tive. Pentru mine, revista „Zări…” este o cale de culturalizare a generațiilor de liceeni, fiindcă aceasta este o formă de rezistență împotriva ostilității față de cultură.

Potrivit Dicționarului explicativ al limbii române, a culturaliza înseamnă „a ridica nivelul din punct de vedere cultural, a instrui”, fapt care implică un progres în ceea ce privește achiziționarea comportamentelor și a cunoștințelor care definesc cultura la un moment dat. Cu diverse accepțiuni din perspective multiple – economică, istorică, artistică, filosofică, socială, cultura însumează o serie de caracteristici distincte ale unei societăți sau ale unui grup social din punct de vedere spiritual, material, intelectual sau emoțional.

Dobândirea cunoștințelor și a comportamentelor culturale se poate face în diverse moduri. Un prim factor de culturalizare este familia, cea care transmite mai ales moștenirea culturală a comunității din care tânărul face parte – gesturile, ritualurile, tradițiile, religia, cei „șapte ani de acasă” despre care vorbește înțelepciunea populară.

Un alt factor cu un rol esențial în culturalizarea tinerilor este școala. Instituție construită prin excelență pe principiul progresului în și prin instruire și educație, aceasta oferă, în varianta sa ideală, posibilitatea de culturalizare în mod organizat, cu ținte precise și profesori pregătiți pentru acest scop. Școala este astfel locul unde se pun bazele culturii generale. De asemenea, instituțiile culturale precum teatrele, bibliotecile, muzeele au un rol deosebit de important în răspândirea culturii către tineri.

În plus, în societatea modernă, marcată de progresul tehnologiei, un rol din ce în ce mai pregnant în culturalizare îl au mijloacele de comunicare în masă – presa scrisă, radio, televiziunea și internetul. Este vorba de o avalanșă din ce în ce mai mare de informații și comportamente, iar tinerii trebuie să învețe să selecteze ceea ce este cu adevărat important. În acest context, în epoca informației la un clic distanță, rolul școlii capătă noi valențe – de la a oferi informații la a-i învăța pe elevi cum să facă diferența între cultură și subcultură, la a le dezvolta capacitatea de analiză, de sinteză și de reflecție, iar atitudinea proactivă a instituțiilor culturale care își deschid porțile tinerilor este mai necesară ca oricând.

Fără doar și poate, culturalizarea tinerilor este într-o continuă dinamică și nu se oprește niciodată pe parcursul vieții. De aceea, conștientizarea necesității acestui proces de la o vârstă fragedă conduce la dezvoltarea comportamentului autodidact, de culturalizare autonomă, benefic în dezvoltarea personalității fiecărui individ și în dezvoltarea societății.